înduioșător

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a (se) înduioșa + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.du.jo.ʃə'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
înduioșător
Singular Plural
Masculin înduioșător înduioșători
Feminin înduioșătoare înduioșătoare
Neutru înduioșător înduioșătoare
  1. care provoacă înduioșare; mișcător, impresionant, emoționant.


Traduceri

Referințe