înfeuda

română

Etimologie

Din franceză inféoder < latină infeodare.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

Conjugarea verbului înfeuda
Infinitiv	a înfeuda
Indicativ prezent pers. 1 sg.	înfeudez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să înfeudeze
Participiu	înfeudat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a supune, a robi.
2. (v.refl.) a se subordona întru totul unei persoane.

Cuvinte derivate

• înfeudare

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• afundei

Referințe

• DEX '98 via DEX online