Sari la conținut

înfigă

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din înfige.

Pronunție

  • AFI: /ɨnˈfi.gə/


Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la conjunctiv prezent pentru înfige.
  2. forma de persoana a III-a plural la conjunctiv prezent pentru înfige.