înfrânt

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a înfrânge.

Pronunție

  • AFI: /ɨn'frɨnt/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
înfrânt
Singular Plural
Masculin înfrânt înfrânți
Feminin înfrântă înfrânte
Neutru înfrânt înfrânte
  1. învins, biruit, bătut (în luptă).

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe