îngăimător

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a îngăima + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.gəj.mə'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
îngăimător
Singular Plural
Masculin îngăimător îngăimători
Feminin îngăimătoare îngăimătoare
Neutru îngăimător îngăimătoare
  1. (rar) care îngaimă; confuz.


Traduceri

Referințe