înghițit

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din verbul a înghiți.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.giˈʦit/


Substantiv


Declinarea substantivului
înghițit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ înghițit înghițituri
Articulat înghițitul înghițiturile
Genitiv-Dativ înghițitului înghițiturilor
Vocativ ' '
  1. sinonim pentru înghițire.
    Înghițitul unui ac.

Sinonime

Cuvinte apropiate


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
înghițit
Singular Plural
Masculin înghițit înghițiți
Feminin înghițită înghițite
Neutru înghițit înghițite
  1. introdus în esofag prin înghițire.
  2. (p.ext.) mâncat.
  3. (p.ext.) absorbit.
  4. (fig.) dispărut.
  5. (fig.) suportat.
  6. (fig.) ascuns.
  7. (fig.; despre un sentiment) reprimat.
  8. (despre cuvinte, silabe) omis.
  9. (despre aer, fum) inhalat.
  10. (despre avere) risipit.
  11. (despre avere) însușit de altcineva.
  12. înconjurat din toate părțile.
  13. (despre un text) citit cu repeziciune.
  14. (despre manifestări de tristețe, de bucurie) reținut.
  15. (fig.) făcut împotriva voinței.


Traduceri

Etimologie

Din înghiți.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru înghiți.

Referințe