îngrășământ

română

Etimologie

Din a îngrășa + sufixul -ământ (după franceză engraissement).

Pronunție

• AFI: /ɨn.grə.ʃə'mɨnt/

Substantiv

Declinarea substantivului îngrășământ
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	îngrășământ	îngrășăminte
Articulat	îngrășământul	îngrășămintele
Genitiv-Dativ	îngrășământului	îngrășămintelor
Vocativ	îngrășământule	îngrășămintelor

1. gunoi organic, băligar de vite sau produs mineral, folosite pentru a mări fertilitatea solului agricol.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online