înhumare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a înhuma.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.hu'ma.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
înhumare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ înhumare înhumări
Articulat înhumarea înhumările
Genitiv-Dativ înhumării înhumărilor
Vocativ înhumare înhumărilor
  1. acțiunea de a înhuma; înmormântare, inhumație.


Traduceri

Referințe