înnădi

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din în- + nadă.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.nə'di/


Verb


Conjugarea verbului
înnădi
Infinitiv a înnădi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
înnădesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să înnădească
Participiu înnădit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a-i adăuga unui obiect (cosând, înnodând, lipind etc.) o bucată, o porțiune (de același fel), pentru a-l mări, a-l lungi etc.; a pune o nadă.
  2. (v.refl.) (fig.) a prinde poftă de ceva bun, a lua obiceiul, năravul; a (se) nărăvi.
  3. (v.refl.) a se obișnuimeargă prea des undeva, să facă ceva (nepermis).

Cuvinte derivate

Expresii

  • (refl.) A se înnădi la vorbă = a se porni la vorbă, a se pune pe taifas
  • A se înnădi la cașcaval = a se obrăznici. a-și lua nasul la purtare


Traduceri

Anagrame

Referințe