înnavetare
română
Etimologie
Din navetă.
Pronunție
- AFI: /ɨn.na.ve'ta.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului înnavetare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | înnavetare | înnavetări |
| Articulat | înnavetarea | înnavetările |
| Genitiv-Dativ | înnavetării | înnavetărilor |
| Vocativ | înnavetare | înnavetărilor |
- operația de a încărca și de a transporta cu navetele.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online