înnodătură

română

Etimologie

Din a înnoda + sufixul -ătură.

Pronunție

• AFI: /ɨn.no.də'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului înnodătură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	înnodătură	înnodături
Articulat	înnodătura	înnodăturile
Genitiv-Dativ	înnodăturii	înnodăturilor
Vocativ	înnodătură	înnodăturilor

1. înnodare; nod; lucru înnodat.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online