înrâuri

română

Etimologie

Din franceză influer, influence, germană beeinflussen.

Pronunție

• AFI: /ɨn.rɨ.uˈri/

Verb

Conjugarea verbului înrâuri
Infinitiv	a înrâuri
Indicativ prezent pers. 1 sg.	înrâuresc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să înrâurească
Participiu	înrâurit
Conjugare	IV

1. (v.tranz. și intranz.) a exercita o influență asupra cuiva sau a ceva; a influența.

Cuvinte derivate

• înrâurire

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online