înrâuri

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză influer, influence, germană beeinflussen.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
înrâuri
Infinitiv a înrâuri
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
înrâuresc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să înrâurească
Participiu înrâurit
Conjugare IV
  1. (v.tranz. și intranz.) a exercita o influență asupra cuiva sau a ceva; a influența.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe