înspuma

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din în- + spumă.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.spu'ma/


Verb


Conjugarea verbului
înspuma
Infinitiv a înspuma
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
înspumez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să înspumeze
Participiu înspumat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a (se) umple de spumă; a (se) înspumega.
  2. (v.tranz.) a transforma (un material) în spumă; a introduce o spumă în masa unui material.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe