Sari la conținut

însurai

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din însura.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.suˈraj/


Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la perfect simplu pentru însura.
  2. forma de persoana a II-a singular la imperfect pentru însura.