întâlnitură

română

Etimologie

Din a întâlni + sufixul -tură.

Pronunție

• AFI: /ɨn.tɨl.ni'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului întâlnitură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	întâlnitură	întâlnituri
Articulat	întâlnitura	întâlniturile
Genitiv-Dativ	întâlniturii	întâlniturilor
Vocativ	întâlnitură	întâlniturilor

1. nume dat în popor unor boli a căror cauză este atribuită întâlnirii cu un duh rău.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online