întru

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din latină intro.

Pronunție

  • AFI: /'ɨn.tru/


Prepoziție

  1. (mai ales urmat de „un”, „o” etc., cu elidarea vocalei finale) în.
  2. (introduce un complement circumstanțial de loc) (arată starea sau acțiunea în interiorul unui spațiu)
    A locui într-un sat
  3. (arată intrarea sau mișcarea în interiorul unui spațiu)
    A intra într-o pădure
  4. (arată direcția sau ținta mișcării)
    A se da într-o parte
  5. (introduce un complement circumstanțial de timp) (arată momentul, răstimpul, epoca în care se petrece o acțiune)
    Într-un timp scurt
  6. (arată timpul cât durează o acțiune)
    Va plăti datoria într-un an
  7. (înv.; introduce un complement circumstanțial de scop)
    Iese întru întâmpinarea musafirului
  8. (introduce un complement circumstanțial de mod)
    A alerga într-un suflet
  9. (introduce un complement circumstanțial instrumental)
    Este îmbrăcat într-o scurtă de piele
  10. (introduce un complement circumstanțial de relație)
    A fi de acord întru totul cu cineva
  11. (introduce un complement indirect care arată obiectul unei prefaceri)
    Râul s-a prefăcut într-un pod de gheață

Cuvinte derivate

Locuțiuni

Expresii

  • Întru mulți ani! = la mulți ani!


Traduceri

Anagrame

Referințe