întruchipa

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din întru + chip sau într-un chip.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.tru.ki'pa/


Verb


Conjugarea verbului
întruchipa
Infinitiv a întruchipa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
întruchipez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să întruchipeze
Participiu întruchipat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a înfățișa în forme concrete, a reprezenta.
  2. (v.refl.) a-și găsi o expresie concretă în cineva sau în ceva, a lua formă concretă, a se realiza.
  3. (v.tranz.) a întocmi; a forma, a alcătui.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe