învățătoare

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din învățător.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.və.ʦə'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
învățătoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ învățătoare învățătoare
Articulat învățătoarea învățătoarele
Genitiv-Dativ învățătoarei învățătoarelor
Vocativ învățătoareo învățătoarelor
  1. persoană care predă cunoștințe și face educația civică a copiilor în primele clase de școală; institutoare.
  2. persoană care învață sau instruiește pe cineva.


Traduceri

Referințe