învietor

română

Etimologie

Din a învia + sufixul -ător.

Pronunție

• AFI: /ɨn.vi.e'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului învietor
	Singular	Plural
Masculin	învietor	învietori
Feminin	învietoare	învietoare
Neutru	învietor	învietoare

1. (rar) care dă viață, energie, care face să renască, care regenerează; înviorător.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online