învigora

română

Etimologie

Din în + vigoare.

Pronunție

• AFI: /ɨn.vi.go'ra/

Verb

Conjugarea verbului (se) învigora
Infinitiv	a (se) învigora
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) învigorez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) învigoreze
Participiu	învigorat
Conjugare	I

1. (v.tranz. și refl.) a (se) face viguros; a (se) însănătoși.

Cuvinte derivate

• învigorare
• învigorat

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online