învins

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a învinge.

Pronunție

  • AFI: /ɨn'vins/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
învins
Singular Plural
Masculin învins învinși
Feminin învinsă învinse
Neutru învins învinse
  1. (adesea substantivat) biruit, înfrânt; (p.ext.) supus.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe