învins

română

Etimologie

Din verbul a învinge.

Pronunție

• AFI: /ɨnˈvins/

Adjectiv

Declinarea adjectivului învins
	Singular	Plural
Masculin	învins	învinși
Feminin	învinsă	învinse
Neutru	învins	învinse

1. (adesea substantivat) biruit, înfrânt; (p.ext.) supus.

Cuvinte derivate

• neînvins

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din învinge.

Verb

1. forma de participiu trecut pentru învinge.

Referințe

• DEX '98 via DEX online