ôter

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

franceză

(français)

Etimologie

Din latină obstare.

Pronunție


Verb

  1. a îndepărta, a exclude, a înlătura, a duce (cu sine)
    Ôtez cette table de là.
  2. (despre îmbrăcăminte) a ridica, a scoate (pălăria, haina); a da jos, a (se) dezbrăca
    Ôter ses chaussures à quelqu'un.
  3. (despre texte) a edita, a reteza; (în aritmetică) a retrage
  4. a priva (de), a (se) lipsi (de ceva)
    Ils voulaient lui ôter la vie.

s'ôter

  1. a se da la o parte, a se feri din cale