șteap

română

Din germană Stab.

Declinarea substantivului șteap
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	șteap	ștepi
Articulat	șteapul	ștepii
Genitiv-Dativ	șteapului	ștepilor
Vocativ	'	'

parte inferioară a unor tulpini de plante, care rămân după cosit sau după tăiat.
bucățică subțire și ascuțită, desprinsă din tulpina unor plante sau dintr-un corp (scândură sau alt material); țepușă.