ștraif

română

Etimologie

Din germană Streif[e].

Pronunție

• AFI: /ʃtrajf/

Substantiv

Declinarea substantivului ștraif
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ștraif	ștraifuri
Articulat	ștraiful	ștraifurile
Genitiv-Dativ	ștraifului	ștraifurilor
Vocativ	'	'

1. fâșie îngustă dintr-un material textil, folosită la legat, întărit sau la împodobit ceva; bandă.

Traduceri

Traduceri