șătruță

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din șatră + sufixul -uță.

Pronunție

  • AFI: /ʃə'tru.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
șătruță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șătruță șătruțe
Articulat șătruța șătruțele
Genitiv-Dativ șătruței șătruțelor
Vocativ șătruță șătruțelor
  1. diminutiv al lui șatră.


Traduceri

Anagrame

Referințe