șmirghel

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din germană Schmirgel.

Pronunție

  • AFI: /'ʃmir.gel/


Substantiv


Declinarea substantivului
șmirghel
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șmirghel șmirghele
Articulat șmirghelul șmirghelele
Genitiv-Dativ șmirghelului șmirghelelor
Vocativ șmirghelule șmirghelelor
  1. rocă metamorfică formată în cea mai mare parte dintr-o masă de granule (fine) de corindon, alternând cu magnetit; emeri.
  2. material abraziv în stare de pulbere, obținut din șmirghel sau fabricat pe cale sintetică.
  3. hârtie acoperită cu un astfel de material, folosită pentru a freca, a curăța sau a lustrui unele obiecte în industria lemnului, în lăcătușărie etc.


Traduceri

Referințe