șoimar

română

Etimologie

Din șoim + sufixul -ar.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului șoimar
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	șoimar	șoimari
Articulat	șoimarul	șoimarii
Genitiv-Dativ	șoimarului	șoimarilor
Vocativ	șoimarule	șoimarilor

1. crescător sau dresor de șoimi pentru vânătoare; persoană care vânează cu ajutorul șoimilor.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• amiros
• măsori

Referințe

• DEX '98 via DEX online