șprițuire
Etimologie
Din șprițui.
Pronunție
- AFI: /ʃpri.ʦu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului șprițuire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | șprițuire | șprițuiri |
| Articulat | șprițuirea | șprițuirile |
| Genitiv-Dativ | șprițuirii | șprițuirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a șprițui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri