ștircuire
Etimologie
Din ștircui.
Pronunție
- AFI: /ʃtir.ku'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului ștircuire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ștircuire | ștircuiri |
| Articulat | ștircuirea | ștircuirile |
| Genitiv-Dativ | ștircuirii | ștircuirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a ștircui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri