știrici

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din știre + sufixul -ici.

Pronunție

  • AFI: /ʃti.ri'ʧi/


Verb


Conjugarea verbului
știrici
Infinitiv a știrici
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
știricesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să știricească
Participiu știricit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (reg.) a căutaafle ceva (cu șiretenie), a cerceta, a se informa, a iscodi.
  2. (v.tranz.) a comunica, a da de știre.


Traduceri

Anagrame

Referințe