șuviță
română
Etimologie
Din bulgară шeвиц (ševica).
Pronunție
- AFI: /ʃuˈvi.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului șuviță | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | șuviță | șuvițe |
| Articulat | șuvița | șuvițele |
| Genitiv-Dativ | șuviței | șuvițelor |
| Vocativ | șuviță | șuvițelor |
- smoc de fire de păr, de lână etc.
- fâșie lungă și îngustă dintr-un material, dintr-un aliment, dintr-o suprafață.
- pârâiaș, fir de apă, de lichid.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online