țâșni

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din țâșt.

Pronunție

  • AFI: /ʦɨʃ'ni/


Verb


Conjugarea verbului
țâșni
Infinitiv a țâșni
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
țâșnesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să țâșnească
Participiu țâșnit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (despre lichide, aburi; la pers. 3) a ieși cu presiune printr-o crăpătură sau printr-o deschizătură.
    Un izvor care țâșnește printr-o crăpătură.
  2. a sări, a împroșca.
  3. (despre ființe) a apărea, a sări, a ieși de undeva pe neașteptate; a intra brusc undeva, a da buzna.
  4. a porni brusc, a se repezi, a se năpusti.
  5. a se ivi deodată, a izbucni cu putere, a irupe.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe