μαρμότα

De la Wikționar, dicționarul liber

greacă

(Ελληνικά)

Etimologie

Din franceză marmotte < de origine incertă.

Pronunție

  • AFI: /maɾ.'mɔ.ta/


Substantiv

μαρμότα (marmóta)

Declinarea substantivului
μαρμότα
f. Singular Plural
Nominativ μαρμότα μαρμότες
Genitiv μαρμότας μαρμοτών
Acuzativ μαρμότα μαρμότες
Vocativ μαρμότα μαρμότες
  1. (zool.) marmotă

Sinonime

Referințe