νικώ

greacă

(Ελληνικά)

Variante

• νικάω

Etimologie

Din greacă antică νικῶ (nikô), forma scurtă a lui νικάω (nikáō, „a câștiga, a învinge”). Inevitabil din νίκη (níkē, „victorie”).

Pronunție

• AFI: /niˈko/

Verb

νικώ (nikáo)

1. a câștiga, a prevala
2. (p.ext.) a învinge, a înfrânge, a bate

Sinonime

• 1: κερδίζω, θριαμβεύω, ξεπερνώ

Antonime

• 1: νικιέμαι, ηττώμαι

Cuvinte apropiate

• νίκη
• νικητής
• νικητήριος
• νικηφόρος
• ανίκητος

Referințe

• Βικιλεξικό
• Wiktionary