σπανάκι

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

greacă

(Ελληνικά)

Etimologie

Din greacă medie σπινάκιον < latină spinaceum.

Pronunție

  • AFI: /spa.ˈna.ci/


Substantiv

σπανάκι (spanáki) n., σπανάκια (spanákia) pl.

  1. spanac

Cuvinte compuse

Referințe