трава

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

rusă

(русский)

Etimologie

Din proto-slavă *trava.

Pronunție

  • AFI: /trɐ'va/


Substantiv

трава (travá)

  1. (gener.) plantă erbacee
  2. (spec.) iarbă, verdeață
  3. (p. ext.) plantă medicinală
  4. (argou) marijuana


Declinarea substantivului
трава
f. Singular Plural
Nominativ трава травы
Acuzativ траву травы
Dativ траве травам
Genitiv травы трав
Instrumental травой, травою травами
Prepozițional траве травах


Sinonime

Cuvinte derivate

Expresii

Referințe