Iosua

română

Etimologie

Din latină Iosue, care provine din greacă antică Ἰησοῦς (Iēsoûs) < ebraică יהושע (y'hoshúa).

Pronunție

• AFI: /jo'su.a/

Nume propriu

Declinarea substantivului Iosua
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	Iosua	invariabil
Articulat	Iosua	invariabil
Genitiv-Dativ	lui Iosua	invariabil
Vocativ	-	invariabil

1. (bis.) urmașul lui Moise la conducerea poporului Israel, care a cucerit pământul făgăduinței (Canaanul).
2. prenume masculin.

Cuvinte compuse

• cartea lui Iosua

Traduceri

Traduceri

arabă: يوشع (العربية) (Yūša') asturiană: Xosué (asturianu) m. azeră: Yuşə (azərbaycanca) bielorusă: Ісус (беларуская) (Isus) catalană: Josuè (català) m. cehă: Jozue (čeština) chineză: 約書亞 (中文) (Yuē shū yà) croată: Jošua (hrvatski) daneză: Josva (dansk) ebraică: יהושע (עברית) (Yehoshúa) engleză: Joshua (English) finlandeză: Joosua (suomi) franceză: Josué (français) m. galiciană: Xosué (galego) m. germană: Josua (Deutsch) m. greacă: Ιησούς (Ελληνικά) (Ii̱soús) greacă antică: Ἰησοῦς (Ἀρχαία ἑλληνικὴ) (Ii̱soús) idiș: יהושע (ייִדיש) (Yehoshúa)

ido: Iosue (Ido) indoneziană: Yusha (Bahasa Indonesia) italiană: Giosuè (italiano) m. latină: Iosue (Latina) m. letonă: Jozua (latviešu) m. lituaniană: Jozuė (lietuvių) m. malaieziană: Joshua (Bahasa Melayu) neerlandeză: Jozua (Nederlands) m. norvegiană: Josva (norsk) persană: یوشع (فارسی) (Yuša') poloneză: Księga Jozuego (polski) f. portugheză: Josué (português) m. rusă: Иисус (русский) (Iisus) slovacă: Jozue (slovenčina) m. slovenă: Jozue (slovenščina) m. spaniolă: Josué (español) m. suedeză: Josua (svenska) c. tagalog: Josue (Tagalog)

Referințe

• DEX online