ațâțător

română

Etimologie

Din verbul a ațâța + sufixul -ător.

Pronunție

• AFI: /a.ʦɨ.ʦə'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului ațâțător
	Singular	Plural
Masculin	ațâțător	ațâțători
Feminin	ațâțătoare	ațâțătoare
Neutru	ațâțător	ațâțătoare

1. care ațâță ; provocator; excitant.

Sinonime

• instigator, senzual, excitant

Cuvinte apropiate

• ațâța
• ațâțare
• ațâțat

Traduceri

care ațâță

engleză: tantalising (English) (Anglia), tantalizing (English) (SUA)

Substantiv

Declinarea substantivului ațâțător
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ațâțător	ațâțători
Articulat	ațâțătorul	ațâțătorii
Genitiv-Dativ	ațâțătorului	ațâțătorilor
Vocativ	'	'

1. persoană care îndeamnă la acțiuni (sociale, politice) reprobabile.

Sinonime

• agitator, provocator

Cuvinte derivate

• ațâțătoare

Traduceri

provocator, instigator

engleză: agitator (English)

Referințe

• DEX '98 via DEX online