Sari la conținut

abortive

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din abortiv.

Pronunție

  • AFI: /a.borˈti.ve/


Adjectiv

  1. forma de feminin plural pentru abortiv.
  2. forma de neutru plural pentru abortiv.





(English)

Etimologie

Atestat deja în 1382; din engleză medie abortif, care provine din franceză veche abortif < latină abortīvus, din aborior („a pierde o sarcină”). Compus din ab- („de la, departe de”) +‎ orior („a apărea, a se naște”).

Pronunție

  • AFI: /əˈbɔɹtɪv/


Adjectiv

abortive (comp. more abortive, sup. most abortive)

  1. (ieșit din uz) prematur
    an abortive child
  2. (fig.) eșuat, nereușit
  3. (biol.) abortiv
    an abortive organ
  4. (med.) abortiv, care provoacă avortul
  5. (med.) (despre maladii) abortiv
    abortive treatment of typhoid fever

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Substantiv

abortive, pl. abortives

  1. (ieșit din uz) avorton
  2. (ieșit din uz) eșec, insucces
  3. (ieșit din uz) medicină care provoacă avortul
  4. (ieșit din uz) medicament sau tratament care acționează pentru a opri sau a încetini progresia unei maladii

Sinonime


Verb


Conjugarea verbului
to abortive
Infinitiv to abortive
Prezent simplu
pers. 3 sg.
abortives
Trecut simplu abortived
Participiu trecut abortived
Participiu prezent abortiving
  1. (ieșit din uz) a avorta

Referințe





(français)

Etimologie

Din abortif.

Pronunție

  • AFI: /a.bɔʁ.tiv/


Adjectiv

  1. forma de feminin singular pentru abortif.





(italiano)

Etimologie

Din abortivo.

Pronunție

  • AFI: /aborˈtive/


Adjectiv

  1. forma de feminin plural pentru abortivo.





(Latina)

Etimologie

Din abortīvus.

Pronunție

  • (Latină clasică) AFI: /a.borˈtiː.u̯e/
  • (Latină ecleziastică) AFI: /a.borˈti.ve/


Adjectiv

  1. forma de masculin singular la vocativ pentru abortīvus.





(norsk)

Etimologie

Din abortiv.

Pronunție

  • AFI: /abɔˈʈiːʋə/, /abɔʁˈtiːʋə/


Adjectiv

  1. forma de singular hotărât pentru abortiv.
  2. forma de plural pentru abortiv.