accidențe

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din germană Akzidenz < latină accidentia.

Pronunție

  • AFI: /ak.ʧi'den.ʦe/


Substantiv


Declinarea substantivului
accidență
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ accidență accidențe
Articulat accidența accidențele
Dativ-Genitiv accidenței accidențelor
Vocativ accidențo accidențelor
  1. (la pl.) lucrări tipografice de tip special care folosesc în mod variat literele, liniile și ornamentele în scopul realizării unor efecte de reclamă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe