Sari la conținut

accingi

De la Wikționar, dicționarul liber

(italiano)

Etimologie

Din accingere.

Pronunție

  • AFI: /atˈʧinʤi/


Verb

  1. forma de persoana a II-a singular la prezent indicativ pentru accingere.
  2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru accingere.





(Latina)

Etimologie

Din accingō.

Pronunție

  • (Latină clasică) AFI: /akˈkɪŋ.ɡiː/
  • (Latină ecleziastică) AFI: /atˈʧin̠ʲ.ʤi/


Verb

  1. forma de infinitiv prezent pasiv pentru accingō.