Sari la conținut

accoppino

De la Wikționar, dicționarul liber

(italiano)

Etimologie

Din accoppare („a ucide, a extermina”).

Pronunție

  • AFI: /akˈkɔppino/, /akˈkoppino/


Verb

  1. forma de persoana a III-a plural la prezent subjonctiv pentru accoppare.
  2. forma de persoana a III-a plural la imperativ pentru accoppare.

Etimologie

Din accoppare („a pardosi, a înveli cu țigle”).

Pronunție

  • AFI: /akˈkoppino/, /akˈkɔppino/


Verb

  1. (înv.) forma de persoana a III-a plural la prezent subjonctiv pentru accoppare.
  2. (înv.) forma de persoana a III-a plural la imperativ pentru accoppare.

Etimologie

Din accoppiare („a cupla, a împerechea”).

Pronunție

  • AFI: /akˈkɔppino/, /akˈkoppino/


Verb

  1. forma de persoana a III-a plural la prezent subjonctiv pentru accoppiare.
  2. forma de persoana a III-a plural la imperativ pentru accoppiare.