accroccare

italiană

(italiano)

Etimologie

Din a- +‎ crocco („cârlig”) +‎ -are. Confer franceză accrocher.

Pronunție

• AFI: /akkrokˈkare/

Verb

1. (mai ales nav.) a agăța, a prinde, a fixa, a încârliga
2. (reg.) a avea pe cap
3. (reg.) a repara, a petici

Sinonime

• 1: (nav.) uncinare

Cuvinte derivate

• accrocco

Cuvinte apropiate

• crocco

Referințe

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario