accusatore

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină accūsātōrem, forma de acuzativ pentru accūsātor („acuzator”).

Pronunție

• AFI: /akkuzaˈtore/

Substantiv

accusatore m., accusatori pl.

1. (jur.) acuzator

Sinonime

• (jur.) citante, denunciante, pubblico accusatore, pubblico ministero, querelante

Antonime

• (jur.) difensore

Cuvinte derivate

• accusatrice

Cuvinte apropiate

• accusa
• accusare

Expresii

• chi ha torto fa clamore contro l'accusatore

Referințe

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario

---

latină

(Latina)

Etimologie

Din accūsātor.

Pronunție

• (Latină clasică) AFI: /ak.kuː.saːˈtoː.rɛ/
• (Latină ecleziastică) AFI: /ak.ku.s̬aˈtɔː.re/

Substantiv

1. forma de singular la ablativ pentru accūsātor.