afonă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din afon.

Pronunție

  • AFI: /a'fo.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
afonă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ afonă afone
Articulat afona afonele
Genitiv-Dativ afonei afonelor
Vocativ afono afonelor
  1. persoană care suferă de afonie.
  2. persoană care nu poate cânta corect, care nu are voce.
  3. (lingv.) consoană surdă.

Sinonime

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe