ajutorință
română
Etimologie
Din a ajutori + sufixul -ință.
Pronunție
- AFI: /a.ʒu.to'rin.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului ajutorință | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ajutorință | ajutorințe |
| Articulat | ajutorința | ajutorințele |
| Genitiv-Dativ | ajutorinței | ajutorințelor |
| Vocativ | ajutorințo | ajutorințelor |
- (înv.) ajutor.
- (ist.) numele unui impozit din secolul XVIII din Țara Românească și din Moldova.
Sinonime
Cuvinte apropiate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online