amănunți

română

Etimologie

Din amănunt.

Pronunție

• AFI: /a.mə.nun'ʦi/

Verb

Conjugarea verbului amănunți
Infinitiv	a amănunți
Indicativ prezent pers. 1 sg.	amănunțesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să amănunțească
Participiu	amănunțit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) (rar) a fărâmița, a mărunți.
2. (v.tranz.) a da amănunte.

Cuvinte derivate

• amănunțire
• amănunțit

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• antiuman

Referințe

• DEX '98 via DEX online