amenințați

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din amenința.

Pronunție

  • AFI: /a.me.ninˈʦaʦʲ/


Verb

  1. forma de persoana a II-a plural la prezent pentru amenința.
  2. forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru amenința.
  3. forma de persoana a II-a plural la imperfect pentru amenința.
  4. forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru amenința.