amenințe

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din amenința.

Pronunție

  • AFI: /aˈme.nin.ʦe/


Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la conjunctiv prezent pentru amenința.
  2. forma de persoana a III-a plural la conjunctiv prezent pentru amenința.