arau

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : Arau, aráu, arãu

română

Etimologie

Din ara.

Pronunție


Verb

  1. forma de persoana a III-a plural la imperfect pentru ara.





portugheză

(português)

Etimologie

Origine incertă, poate onomatopeică.

Pronunție

  • (Portugalia) AFI: /ɐˈɾaw/
  • (Brazilia) AFI: /aˈɾaw/


Substantiv

arau m., araus pl.

  1. (ornit.) guilemotă

Sinonime

Referințe